Este 10 septembrie, trecut de ora 19, iar afară este toamnă. Şi în casă este toamnă, însă este o atmosferă mai caldă, care nu te lasă să îţi dai seama că, în curând ultima vară din liceu va fi istorie… Anul următor absolvim. Deşi furtuna încearcă să îşi facă loc, aducându-şi cu ea prietenii nori, vara poară pentru ultima dată o bătălie pierdută înainte să o înceapă. Ştie acest lucru, dar speră că nu va dezamăgi.

Este 10 septembrie, trecut de ora 19, iar afară este toamnă. Şi în casă este toamnă, însă frigul de la munte mi-a dat o senzaţie că iarna va fi foarte aspră anul acesta.

Este 10 septembrie, trecut de ora 19, iar afară este toamnă. Am fost la munte 3 zile, ne-am jucat pititea, baba oarba – i-am distrus bietului om vila – şi cărţi, am făcut clătite şi grătar, am băut multă ciocolata caldă (şi altceva..), am mers câţiva kilometri până în oraş pe fiecare zi, să mâncăm, am fost la Biserica Sf. Constantin şi Elena, care era închisă, deşi dacă te luai după program, trebuia să fie deschis – poate şi-a luat nea’ popa concediu -, am încercat să ne facem un nou slogan, însa unchiul Bob era mult prea tare să îl dăm la o parte şi ne-am făcut un prieten, care ne cerea bani, ţigări şi mâncare.

Este 10 septembrie, trecut de ora 19, iar afară este toamnă. Mai sunt 3 zile şi începe şcoala…