Îmi amintesc şi acum de prima zi la liceu, din clasa a IX-a – o zi nu foarte memorabilă, din punctul meu de vedere (nu mi-a plăcut deloc :D).
Acum este ultima deschidere oficială a anului şcolar la care voi participa. Nu trebuie să o ratez. Îmi pun ceasul să sune la ora 8, deschiderea fiind la 10, să am timp să trag de mine până la 8 jumate, să mă îndrept la păr şi restul… Cu greu, după ce ceasul a sunat de 6 ori, apăs pe butonul „OPRIRE” şi mă pun la loc în pat. Aţipesc. La ora 9 jumate sună telefonul fratelui meu. Mă trezesc. Am început anul şcolar cu stângul – dacă întârzii în prima zi, aşa o ţin tot anul. Aşadar, grăbită şi în acelaşi timp cheaună, mă îmbrac, îl trezesc pe fati-miu şi îl pun să mă ducă la şcoală unde mă întâlnesc cu toţi colegii, ne pupăm, povestim, ne amintim, râdem şi promitem.
După deschidere mergem la un suc unde iar povestim şi râdem.
Este o zi memorabilă.
Căduroasă, deşi nu promitea asta.

Am trecut în clasa a XII-a. Oficial. Am crescut.