Să le amintiţi părinţilor voşzri, înainte să fie prea târziu, de povestea bătrânelului care era ţinut de copiii lui într-un colţ al casei şi mânca din farfurie de lemn, cu lingura de lemn, deoarece îi tremurau mâinile şi spărgea tot timpul câte ceva. Să îi mai spuneţi că bătrânelul şi-a iubit copiii şi a fost mândru întotdeauna de reuşitele lor.

Cunosc un tată care nu e niciodată mulţumit de ceea ce face copilul său. Este tatăl meu.