The Goat and The Princess, part 21…

Au plecat împreună spre locuinţa lui, unde prinţesa şi-a petrecut noaptea. Tot impul erau nedespărţiţi, îar asta îi făceau să nu audă lucrurile despre care discuta familia băiatului:

–          Copiii ăştia nu prea au minte, spuse mama băiatului.dragostea îi face orbi, iar fata asta nu trebuia să se certe cu părinţii ei.

–          Ei, lasă dragă, că e trecătoare dragostea asta a lor, le trece lor repede.

–          Păi tu nu vezi că sunt de atâta timp împreună şi nu se mai despart, nu se mai plictisesc unul de celălalt?

–          Dacă stau mai mult împreună o să vezi că o să le treacă.

Însă cu cât cei doi stăteau mai mult împreună, cu atât sentimentele pe care şi le purtau erau mai mari.

–          Să şti că ai dreptate, spuse Cerveni, ridicându-se brusc de pe scaun şi făcând masa să se zgâlţâie. Trebuie să vorbeşti cu fi-tu neapărat! Zi-i şi tu că nu e bine ce face. Ne punem poliţia în cap. Nu e bine deloc.

–          Dar ştie el ce face. E mare, e vaccinat. Nu putem să îi interzicem asta.

–          Din toate fetele care sunt, numai pe asta şi-o găsea şi el?

Ţapu, alându-se în salonul în care erau şi părinţii lui, începu să aplude ironic:

–          Bravo! Nu mă aşteptam la asta din partea ta mă. Chiar nu mă aşteptam. Nu credeam că o să zici asta, că o să-mi faci asta. Ai sicit cuţitul în rană, exact atunci când începea să se cicatrizeze. O iubesc pe fata asta, înţelegi? O iubesc şi tu nu trebuie să aştepţi să ma plictisesc de ea sau să-mi găseşti asta cu care să ma însor. Plec de acasă dacă asta vrei.

–          Vagabondule! Lasă-mi baiatul în pace, intervenii bunica băiatului. Te dau afară din casă. Asta e casa mea. Te las pe drumuri, dar băiatul nu pleacă de acasă că te omor cu mâinile mele, ai auzit? Lasă-l să-şi facă treaba şi să-mi facă un nepot cu frumuşica aia, că nu ştiu cât oi mai trăi sau cât oi mai fi sănătoasă şi vreau să îl cresc pe Juniorul lui.

–           Nu te băga tu, nu şti nimic, eşti femeie bătrână…

–          Nenorocitule, vezi cum vorbeşti despre mă-ta că ne supărăm…

–          Fă, tu nu şti că tac-su s-a întors în ţară şi ne urmăreşte fiecare mişcare, dacă mă bagă iar la răcoare? Cred că e mai improtantă libertatea mea decât orice gagică al lu’ ăsta.

Femia vru să îi lipească o palma peste faţă, însă nepotul o opri.

–          Bunico, lasă-l în pace, noi plecăm.

Însă niciunul dintre cei prezenţi în salon, nu observară fata care era şi ea acolo de ceva timp. Duă ce ascultă o parte importantă a discuţei lor, se îndreptă spre uşă, dar nu reuşi să iasă fără niciun zgomot. Ţapu o auzi şi alergă după ea.

–          Nu-i lua în seamă pe babci.

–          Înţelege că ei sunt mai improtanţi decât mine. Eu ştiu cum e să nu ai bază pe părinţii tăi. Să nu vorbeşti cu ei. Să nu ai parte de dragostea lor, de sprijinul lor…

–           Mâine plecăm. O sa uităm de tot şi de toţi. Şi ai mei o să uite de asta.

–          Nu nu poţi să te cerţi cu ei din cauza mea! Nu şi tu

–          Ascultă-mă bine, prostănaco: tu ai renunţat la sprijinul alor tăi pentru mine, pentru că ţii la mine, corct?

–          Da.

–          Eu o să fac acelaşi lucru pentru tine.

–          Nu, tu nu poţi face asta!

–          De ce?

–          E altceva…

–          Nu e altceva. E acelaşi lucru. Sunt dispus să fac pentru tine aceleasşi lucruri pe care tu le-ai face pentru mine şi mai multe decât atât. Înţelegi?

–          Da, dar…

–          Niciun dar. Te întorci cu mine în casă sau vrei să mergem la un hotel în seara asta?

–          Nu, nu pot să mă întorc cu tine..

–          Bun, mă duc să iau bani şi ne duce şoferul la un hotel.

–          Nu, nu poţi pleca, tatăl tău o să se supere pe tine.

–          Auzi, vrei să ne despărţim?

–          Nu!

–          Treci în casă, mâine plecăm. O să avem parte de o vacanţă mai mult decât perfectă. O să uităm de toţi şi de toate. Pentru că meriţi, merităm.

Părinţii fetei se scuzară în faţa acesteia pentru că s-au lăsat purtaţi de valuri. Nu le-ar fi putut întarce niciodată spatele. Acum ea făcea parte din familie. Iar familia avea să se mărească.