Pe cand selectam niste poze pentru filmuletuld e la ultima ora de dirigentie, am vazut cum am crescut. Transformarile pe care le-am suferit de-a lungul anilor, din clasa a noua si pana acum. Lacrimile nu au intarziat sa apara atunci cand am realizat ca atat a fost, s-a terminat. Pot spune ca au fost cei mai frumosi ani din viata mea, ca am intalnit persoane deosebite, speciale si cand spun asta, in primul rand ma gandesc la Mada cu care am trecut, prin ploaie, prin zapada, vant, soare, 40 d egrade, prin aer – cluburi/cuburi, the one in special, liberty, sanius, gratar, masini, viteza, maxi-taxi, statie pierduta, tren pierdut, vin in biberon in autobuz si multe alte lcururi de care probabil nu imi aduc aminte acum, dar sunt amintiri care au ramas intiparite in viata noastra. Sunt fericita ca am intalnit oameni atat de speciali, unul din ei esti si tu Cris, mereu zambitoare, chiar dk esti suparata nu arati, nu lasi un baiat sa iti influenteze modul de a vedea lumea, constiincioasa, putin tocilara as putea zicie:D, te invidiez pt. ca eu nu am rabdare sa invat atat cat inveti tu; esti aproape sef de promotie, asa-i k ai 10 pe linie dintr-a 9a pana acu? Mi-a parut bine sa te am ca prietena si spe ca nu am dat in prea multe gropi (la plimbarile cu amsina ma refer) si ca nu te-ai speriat atunci cand parcam masina (o intra?n-o intra?) Oricum, povestea noastra continua, nu se temrina aici, pentru ca vom merge impreuna la Brasov; si abia astept…

Dar , desi sunt nerabdatoare sa ajung la facultate, pot spune ca sunt trista ca un alt capitol din viata mea s-a terminat. In clasa a opta nu eram asa trista, ba din contra, abia asteptam sa ajung la liceu. Si uite ca v-am cunoscut pe voi, cele mai improtante 2 persoane din vaiata mea de liceu (pana in momentul in care l-am cunoscut pe Cristi:D).

Va multumesc ca exsitati si ca m-ati suportat atata timp si Crisuuuu nu-ti mai schimba asa des nr de tel k am 4 nr d-ale tale si toate spun”pt. un moment abonatul….”